Cafea cu aromă de primăvară.

Au dat in floare copacii din gradina mea. Inflorisera mai devreme de a 31-a primavara.

Absorbindu-le mirosul suav al proaspetei inverziri si adulmecand fiecare raza de soare nascuta sub frunzele lor, gust frenetic din dimineata de martie. Gust din fericita clipa, ireversibila stare, emotia vie si naturala pe care o simti la prima inghitura de cafea din cana scufundata in palme ; gust din bucuria unei treziri langa respiratia ei.

Nu stiam ce vise sunt dincolo de acele pleoape, intuiam doar ca nu mai sunt vise. Intuiam dupa surasul ei incredibil de dulce si lin, prin care imi imbatase toate celulule mintii.

Prin geamul mansardei am prins primele raze ale diminetii. Deasupra se inaltau crengile pinilor somnorosi. Unde oare isi intind bratele lor, cand lumina e chiar langa mine?
Vedeam cum vantul dezleaga fluturii neastamparati, gonindu-i fara mila printre crengile in flori. Aroma pomului imi dezlipise plamanii de suflet.


Sunt un nor de cuvinte si muzica, invelit intr-o coarja de carne vie.

Sunt prizonerul unei gradini, in care nu patrunde timpul si distanta.

Toate intrebarile si raspunsurile se dizolva tumultos in cana mea de cafea.

Primavara si-a descaltat papucii si a venit tiptil spre mine. Imi acoperise ochii si m-a pus sa-i ghicesc numele:

– “Tu?”, o intrebasem.

– “Eu”, imi soptise.

✱✱✱

Reclame

eVa

In geanta mea traieste un mar

crengile lui imi mangaie sufletul.

frunzele – gandul.

frumoasa e umbra marului,

din geanta mea.

*

Citesc pietrele din gradina ei,

ascut valuri, pentru o mare noua.

astern nisip de noapte sub cap

si dezleg pasari.

ea stie sa ma citeasca.

*

A dat in floare marul din geanta

cand m-a furat somnul

si am visat-o pentru prima oara.

luasem  atunci marul –

frumoase erau mainile ei.